activitatile umane duc la pierderea biodiversitatii

Cum duc activitățile umane la pierderea biodiversității

•     Oamenii sunt principala cauză a pierderii biodiversității în rândul tuturor   speciilor de pe planetă, a concluzionat o sinteză a peste 2.000 de studii, conform The Guardian.
•     Această analiză globală creată de cercetătorii de la Institutul Federal Elvețian de Științe Acvatice și Tehnologie (Eawag) și Universitatea din Zurich subliniază impactul activităților umane asupra Pământului. Studiul, publicat în revista Nature, a analizat aproape 100.000 de situri de pe toate continentele și a descoperit că acțiunile umane au avut efecte fără precedent asupra biodiversității.

Impactul uman asupra biodiversității

• Cercetătorii au examinat habitate terestre, de apă dulce și marine, care au inclus toate grupurile de organisme, de la microbi și fungi la plante, nevertebrate, pești, păsări și mamifere.
• Studiul a arătat că presiunea ecercitată de oameni a modificat semnificativ structura comunităților (practic, ce specii trăiesc unde) și a redus diversitatea locală. În medie, numărul de specii din zonele afectate de oameni a fost cu aproape 20% mai mic decât în cele neafectate.

• Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în rândul reptilelor, amfibienilor și mamiferelor. Aceste grupuri tind să aibă populații mai mici decât nevertebratele, ceea ce le face mai vulnerabile la extincție.

Cinci factori principali ai declinului biodiversității

1. Analiza a identificat cinci factori majori care contribuie la pierderea biodiversității: schimbarea habitatelor, exploatarea directă a resurselor (cum ar fi vânătoarea sau pescuitul), schimbările climatice, speciile invazive (animale și plante mutate din habitatul lor natural într-unul nou) și poluarea.
2. Poluarea și schimbările habitatelor, adesea cauzate de agricultură, au un efect deosebit de negativ asupra biodiversității. Agricultura intensivă implică utilizarea unor cantități mari de pesticide și îngrășăminte, ceea ce nu doar că reduce biodiversitatea, dar și schimbă compoziția speciilor de plante.
3. Deși efectul global al activităților umane este negativ, există variații semnificative în funcție de locație. Spre exemplu, în unele zone, biodiversitatea a fost afectată mai puțin sau într-un mod diferit.

4. Fenomenul numit „ascensorul spre extincție” este un astfel de exemplu, observat în zonele montane. Pe măsură ce temperaturile cresc, speciile de plante care sunt adaptate la altitudini mari sunt înlocuite de cele care trăiesc la altitudini mai joase. Problema este că plantele montane nu au unde să mai migreze, ceea ce poate duce la pierderea acestora, chiar dacă numărul total de specii pare să rămână constant.

5. „Încetinirea și inversarea pierderii biodiversității este una dintre cele mai mari provocări ale societății noastre,” au declarat cercetătorii. Ei consideră că acest studiu va servi drept un „punct de referință important” pentru dezvoltarea și evaluarea viitoarelor strategii de conservare.

SANDU LAURA ELENA

ROBE LIVIA ELENA

TOADER ALEXANDRA VALENTINA 

CLASA 9F